Micile societăți lugojene și sprijinul IMM Invest
Într-o ediție anterioară, am analizat starea economiei lugojene prin prisma marior angajatori și firmelor multinaționale. Acum, ne concentrăm asupra unui alt segment crucial al economiei locale: întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care au fost cele mai afectate de pandemia de coronavirus, în special în primele două luni de izolare. Sectorul IMM-urilor este esențial pentru dezvoltarea economică a unei regiuni, dar și pentru menținerea echilibrului social, deoarece clasa de mijloc reprezintă o punte între extremele bogăției și sărăciei. Fără o clasă de mijloc solidă, economia poate deveni instabilă, iar o asemenea instabilitate poate duce la o divizare socială și la o lipsă de democrație eficientă.
Rezumat:
Importanța IMM-urilor pentru economia lugojeană
Conform unor estimări, IMM-urile reprezintă aproximativ 10% din economia națională, iar în Lugoj, aceste firme joacă un rol important într-o serie de sectoare, precum HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), producția de vinuri, mezeluri, patiserie, veselă, mobilier, echipamente pentru bucătării și spălătorii, aranjamente florale, organizarea evenimentelor, și multe altele. Impactul pandemiei asupra acestor firme a fost profund, pentru că activitatea lor este direct legată de consumul public și de evenimentele sociale, care au fost în mod semnificativ reduse.
Jurnalistul Laurențiu Nistorescu, care a scris în numeroase articole pe teme economice, subliniază faptul că problema IMM-urilor nu este doar specifică unei anumite industrii, ci este o problemă generală la nivel european, dar în România este resimțită mai acut, având în vedere că clasa de mijloc este abia în constituire. Fără o clasă de mijloc, societatea se împarte în foarte bogați și foarte săraci, ceea ce poate duce la o instabilitate socială și economică.
Pentru a redresa economia, este esențial ca statul și sectorul privat să acorde un sprijin echilibrat IMM-urilor. Programul de ajutorare lansat de Guvern în această perioadă a fost apreciat de mulți oameni de afaceri, dar nu toți sunt de acord cu modul în care se implementează. De exemplu, inginerul Dan Haica, patron al unei firme din Lugoj, explică că IMM Invest nu este un colac de salvare pentru firmele care au fost neperformante în trecut. Programul se adresează în principal firmelor care au scorul necesar pentru a obține credite bancare, adică firmele care sunt bancabile și care pot demonstra o anumită solvabilitate.
“O firmă care merge de cinci ani în pierdere nu are nicio șansă de a primi ajutor de la stat, care nu e societate de binefacere”, explică Haica. “IMM Investul nu poate salva acum firme care mergeau prost, pe pierdere sau la linia de plutire în anii trecuți. Ele nu au acces la această finanțare, pentru că nu au scoring-ul necesar la bănci, adică nu sunt bancabile. Ele nu puteau lua credite nici înainte de pandemie. IMM Investul nu are la dispoziție o sumă nelimitată de la stat, așa că băncile au și ele un plafon. Băncile vor să dea credite, asta e menirea lor, dar e firesc să vrea garanții că își primesc banii înapoi.”
Exemple reale de firme care au supraviețuit
Pe de altă parte, există și firme care, dintr-un motiv sau altul, au reușit să supraviețuiască, chiar să crească, în această perioadă dificilă. Un astfel de caz este cel al lui Gheorghe Oniga, patron al unei firme din Lugoj care, în mod paradoxal, a fost avantajată de izolarea la domiciliu a lugojenilor. Oniga a povestit cum a reușit să-și mențină activitatea, chiar să o dezvolte, în ciuda măsurilor restrictive.
“Când s-a anunțat starea de urgență, am închis magazinul trei zile. Vă spun sincer că eram foarte speriat, pe stradă nu circula nimeni, vedeam totul în negru. Dar având la vânzare obiecte și instalații sanitare, furtune, chiuvete, sifoane, am avut permisiunea să ținem deschis. Primele două săptămâni am lucrat cu program redus, de la 9 la 14, apoi am trecut de la 9 la 15 și acum funcționăm cu program normal. Sunt mulțumit că lumea respectă distanța, vine cu măști, nu am avut probleme. N-am apelat la ajutorul de stat, pentru că firma a mers bine. Nu au scăzut vânzările, ba chiar au crescut pe unele segmente, pentru că lumea a stat mult timp în casă și oamenii s-au apucat de reparații, au cumpărat țevi, robinete, sârmă și panouri pentru garduri, așa că am avut încasări chiar mai bune.”
Experiența lui Oniga arată cum anumite sectoare, cum ar fi construcțiile și reparațiile, pot beneficia de un creșterea a cererii chiar în perioadele de criză. De asemenea, ea subliniază importanța adaptării la noile condiții și a găsirii de soluții inovatoare pentru a menține activitatea.
În concluzie, pentru Lugoj, Dan Haica spune că esențială este reluarea consumului la populație. IMM-urile lugojene sunt axate în mare majoritate pe consum și servicii. Revenirea micilor firme depinde de stabilitatea multinaționalelor din oraș, care livrează subansamble pentru Europa de Vest. La Lugoj, atâta timp cât marii angajatori nu au șomaj tehnic, nu concediază și nu reduc salariile, în câteva luni își revin și IMM-urile, acești sateliți ai marilor firme. Până la reluarea consumului, IMM-urile sunt obligate să lucreze în pierdere, dar vor avea sprijin de la stat, prin IMM Invest, care este un suport în perioada de tranziție.
Însă, în tot răul este și un bine. Patronii lugojeni spun că e mai bine că pandemia a avut loc primăvara, pentru că vara este un anotimp bun pentru relansarea consumului și pentru diverse investiții, inclusiv lucrări de construcții. În plus, există și proiecte care se derulează în cadrul comunităților locale, precum modernizarea drumurilor din comunele Bethausen și Găvojdia, finanțate cu bani europeni, sau eforturile pentru remedierea canalizării Lugojului, care a suferit mult din cauza surpărilor și înfundărilor cauzate de deșeuri din materiale textile.
Cronica urbana
