Marea Neagră și Mediterana se încălzesc mai rapid decât alte regiuni maritime
Marea Neagră și Marea Mediterană se numără printre regiunile maritime care se încălzesc cel mai rapid, iar valurile de căldură marină devin tot mai frecvente și mai intense. Noul raport Copernicus privind starea oceanelor, prezentat în cadrul programului de observare a Pământului al Uniunii Europene și finanțat de Comisia Europeană, arată că schimbările afectează deja ecosistemele, pescuitul, turismul și comunitățile de coastă. Raportul Copernicus Ocean State analizează evoluția mărilor europene și a oceanelor lumii, evidențiind schimbările produse în ultimele decenii. Una dintre concluziile raportului este că încălzirea nu se produce uniform. Mările semiînchise, precum Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Mediterană, se încălzesc mai rapid decât oceanul deschis, din cauza schimbului limitat de apă cu acesta.
Rezumat:
Creșterea temperaturii și efectele asupra ecosistemelor
Cel mai lung val de căldură marină din ultimii 40 de ani a fost înregistrat în Mediterană între mai 2022 și începutul lui 2023. Raportul îl descrie drept cel mai lung val de căldură marină din ultimii 40 de ani. Temperaturile de la suprafața apei au ajuns cu până la 4,3 grade Celsius peste valorile normale. Încălzirea a favorizat și extinderea unor specii invazive și a afectat activitățile de pescuit.
În Delta Padului, în nord-estul Italiei, extinderea crabului albastru atlantic a dus la o prăbușire a producției de scoici, cu scăderi cuprinse între 75% și 100%. În Sicilia, creșterea numărului de viermi de foc cu peri veninoși reprezintă o amenințare pentru biodiversitate, sănătatea oamenilor și pescuitul artizanal. În cazul Mării Mediterane, datele pentru perioada 1982-2023 arată o creștere constantă a temperaturilor: temperatura suprafeței mării a crescut cu 0,41 grade Celsius pe deceniu; în Marea Egee, Marea Levantină și Marea Adriatică, ritmul încălzirii a ajuns la 0,6 grade Celsius pe deceniu; numărul zilelor cu condiții de val de căldură marină a crescut cu 16-23 de zile pe deceniu; încălzirea medie a mării este principalul factor care explică evoluția valurilor de căldură marine.
În regiunea Atlanticului de Nord-Est și în mările adiacente au fost înregistrate, de asemenea, patru minime istorice ale întinderii gheții marine între decembrie 2024 și martie 2025. Gheața arctică, în declin, a scăzut cu aproximativ 490.000 de kilometri pătrați pe deceniu între 1979 și 2024, o suprafață comparabilă cu cea a Spaniei. La nivel global, oceanele au atins în 2024 temperaturi record, depășind cu 0,25 grade Celsius precedentele recorduri înregistrate în 2015 și 2016. Valurile de căldură marină au devenit mai frecvente, mai intense și mai extinse.
Creșterea nivelului mării și impactul asupra coastelor
Raportul evidențiază și accelerarea creșterii nivelului mării. La nivel global, nivelul mediu al mării a crescut cu 228 mm între 1901 și 2024, iar ritmul actual este de aproximativ 3,7 mm pe an. Creșterea nivelului mării sporește riscul de inundații și eroziune pentru zonele de coastă. În Europa, aproximativ 200 de milioane de oameni trăiesc de-a lungul coastelor, iar numeroase situri ale patrimoniului mondial UNESCO sunt expuse riscurilor generate de aceste schimbări.
Efectele nu sunt doar de mediu. Raportul arată că încălzirea oceanelor afectează pescuitul, acvacultura și turismul. În 2024, valuri de căldură marine severe sau extreme au apărut în zone în care se află 17% dintre fermele de moluște de pe coastele europene. Raportul Copernicus subliniază că schimbările oceanelor sunt legate de biodiversitate, securitatea alimentară, economii și comunitățile de coastă și arată necesitatea monitorizării continue pentru ca autoritățile să poată lua măsuri de adaptare și protejare a ecosistemelor marine.
Marius G.
