Pesteri de vizitat in Muntii Apuseni
Situat la intalnirea a trei judete – Cluj, Alba si Bihor, Parcul Natural Apuseni este o zona unica din punct de vedere morfologic. Rocile predominant calcaroase au favorizat aparitia unui numar impresionant de formatiuni carstice, numarul aproximativ de pesteri in aceasta zona fiind estimat la 400, si completat cu numeroase chei, avene, vai si ghetari.
In aceste conditii, nu este de mirare ca parcul este vizitat anual de mii de turisti, dornici de experiente inedite deasupra sau dedesubtul solului. Cele mai cunoscute obiective turistice ale Muntilor Apuseni se regasesc in acest perimetru: pestera si ghetarul de la Scarisoara, Cheile Galbenei, Pestera Ursilor, zona Padis. Tot aici sunt ascunse insa si unele locuri pe care publicul nu le cunoaste aproape deloc, chiar daca sunt spectaculoase, accesul la cele mai multe dintre ele – sau mai exact “in”, caci este vorba evident de pesteri – fiind dificil chiar si pentru speologi.
Va prezentam in continuare cateva dintre cele mai interesante pesteri Apuseni, numerotarea fiind pur organizationala, fara vreo intentie de ierarhizare.
1) Peştera de sub Zgurăşti – contine cel mai mare lac subteran permanent din România (65 m lungime, 20 m lăţime, 12 m adâncime – valori pentru nivel mediu al apelor). Aici se regaseste cea mai mare acumulare permanentă de apă, in 4 mari lacuri: Mare, Velenţa, Lung şi Styx, si alte cateva lacuri secundare.
2) Avenul V5 – este cavitatea cea mai adâncă din România, cu o diferenta de nivel de 642 m. Include a doua sala subterana din ţară ca mărime, sala Paul Matoş, cu o lungime de 415 m. In 2008 s-a realizat jonctiunea cu o pestera invecinata, Frigiderul lui Gigi, iar potentialul explorarii, ca lungime a exploatarii, este estimat la peste 50km, cat masoara cea mai mare pestera cunoscuta la noi, ceea ce ar putea crea conditii de amenajare pentru turism speologic de masa.
3) Peştera Coiba Mare, cea mai mare intrare de peşteră din România – 47metri inaltime si 74metri latime si Peştera Cetăţile Ponorului, cu cea mai înaltă intrare – 76 m. Numele acesteia din urma vine de altfel de la aspectul zonei exterioare a pesterii, ce seamana foarte bine cu o cetate de piatra.
